lumea e simplă ca un ecstasy pe care îl inhalezi fie că vrei fie că nu vrei
cercul ei are niște circumvoluțiuni pline cu cel mai mare dezgust de tine însuți
căci numai așa pari snobul perfect
pe autostrada soarelui
ție ochelarii de soare îți obturează vederea
și nu ai niciun alibi pentru clipa
când ai ucis cu propriile neputințe karma
aici ca și în vama veche unii beau al naibii de bine
alții cumpără arginți vând panteonul unde și-au așezat ego-ul
sau deschid un Ak 47 perpendicular pe linia orizontului
de sus totul apare ca niște bule sau ca niște turbulențe
nimic retoric nimic precis nimic de netrăit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu